Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim
  • Parcare disponibilă

Informații utile:

  • Luni:program doar muzeu
  • Marți:program doar muzeu
  • Miercuri:program doar muzeu
  • Joi:program doar muzeu
  • Vineri:12:00-16:00
  • Sâmbătă:12:00-16:00
  • Duminică:program doar muzeu
lei0.00 de persoană
Descoperă Mănăstirea Antim

Localizare Mănăstirea Antim

Despre Mănăstirea Antim

Mănăstirea Antim - un istoric bogat, de peste 3 secole

Ideea construirii unei mănăstiri a început în 1713, când marele Mitropolit Antim Ivireanul se hotărăște să ctitorească un lăcaș de cult. Acesta a fost un tipograf, autor, teolog și mitropolit de origine georgiană, adus în Țara Românească de către Constantin Brâncoveanu, la sfârșitul secolului al XIV -lea, în jurul anului 1690. În anul 1696, Antim Ivireanul devine egumen (ajutor de stareț) la Mănăstirea Snagov, unde își începe activitatea de tipograf, publicând numeroase cărți cu caracter teologic. În anii următori, acesta își extinde activitatea tipografică și în București, unde tipărește alte 15 cărți. Atunci când este ales episcop de Vâlcea, el înființează aici o tipografie, la fel și după anul 1708, când devine Mitropolit al Țării Românești, la Târgoviște. În același timp, el publică și numeroase lucrări teologice în alte limbi, fiind de un real ajutor pentru alte popoare ortodoxe, precum arabi, greci sau slavi. Între anii 1713 - 1715 s-a desfășurat construcția Mănăstirii cu hramul ‘’Tuturor Sfinților’’, care a adoptat ulterior numele ctitorului său, Antim Ivireanul. Aceasta este ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, în apropierea Dealului Mitropoliei. Planurile mănăstirii au fost realizate chiar de mitropolit, iar 2 dintre documentele doveditoare s-au păstrat până în zilele noastre. Acesta realizează inclusiv un testament, în care descrie modul în care trebuie administrate veniturile lăcașului de cult, precum și susținerea unor activități de ajutorare sociale. La început, aceasta avea forma unei cetăți în miniatură, cu biserica în centru, străjuite de chiliile de maici. Fațada este din cărămidă aparentă, iar intrarea impunătoare este marcată de arcade și 10 coloane de piatră. Atât aceste coloane, cât și ancadramentele ferestrelor mari sunt decorate cu ornamente cu motive florale. Ușa de la intrare este din lemn masiv și se spune că ar fi fost sculptată de însuși Mitropolitul Antim Ivireanul, iar deasupra ușii stă un portret al acestuia. De asemenea, pe fațadă se poate vedea și o pisanie, adică o inscripție sculptată în piatră ce se află de obicei la intrarea în biserici, mănăstiri sau cetăți vechi. Textul în greacă spune următoarele: ‘’Biserica aceasta a tuturor celor ce sunt dumnezei prin înfiere, s-a zidit printr-un semn al Celui ce este prin fire Dumnezeul tuturor, în timpul lui Ştefan cel cu nume de Cantacuzin, Domn strălucit și înălțat al pământului Vlahilor, de către Antim, arhipăstorul Ungrovlahilor, cel din Ivir, precum se vede, din temelie, ca, precum este închinat Dumnezeu în mijlocul dumnezeilor, după cum cântă David, tot astfel și în mijlocul bisericii dumnezeilor. În acest an al mântuirii 1715’’. Așadar, mănăstirea este inaugurată în anul 1715, în prezența domnitorului Ștefan Cantacuzino și este sfințită de Ivireanul.

Moartea Mitropolitului Antim Ivireanul și canonizarea acestuia

În 1716, Antim Ivireanul este caterisit, adică este decăzut din drepturile de a sluji Biserica și de a săvârși orice fel de ritualuri legate de vechea sa funcție. În acest an, devine domnitor al Țării Românești Nicolae Mavrocordat, membru al unei renumite familii fanariote. Acest termen se referă la aristocrați de origine greacă ce locuiau în cartierul Fanari din Constantinopol (actualul Istanbul din Turcia). Adesea, membrii familiilor fanariote obțineau funcții importante în cadrul țărilor ce făceau parte din Imperiul Otoman. Așa s-a întâmplat și cu Nicolae Mavrocordat, care a fost mai întâi domnitor în Moldova, între anii 1709 - 1710 și 1711 - 1716, iar ulterior, al Țării Românești, în anul 1716 și între 1719 - 1730. Așadar, după ce îl ucide pe domnitorul Țării Românești, Ștefan Cantacuzino, cel care îl sprijinise pe Ivireanu în construire mănăstirii, Nicolae Mavrocordat trece pe tron, marcând astfel începutul domniilor fanariote în această țară. De asemenea, Nicolae Mavrocordat îl îndepărtează de la conducerea Bisericii Ortodoxe pe Mitropolitul Antim Ivireanul, întrucât acesta era un susținător al valorilor Țării Românești și oponent cunoscut al Imperiului Otoman. După caterisirea lui, Ivireanu este condamnat și întemnițat. În toamna anului 1716, acesta este trimis în exil spre mănăstirea ‘’Sfânta Ecaterina’’ din Muntele Sinai, aflat într-o peninsulă din Egiptul. Însă, în drum spre locul unde avea să-și petreacă tot restul vieții în exil, Antim Ivireanul este ucis de ostașii armatei otomane ce îl însoțeau, undeva în zona orașului Adrianopol (zona Turciei europene). Contribuția sa la cultura românească este neprețuită, atât prin tipărirea a numeroase cărți, cât și prin ctitorirea Mănăstirii Antim, în prezent declarată monument istoric. Este considerat printre cei mai mari tipografi ce aparțin epocii medievale românești. El a înființat numeroase tipografii, a publicat un total de 63 de lucrări în mai multe limbi (cum ar fi română, greacă, slavonă sau arabă). De asemenea, Antim Ivireanul a format și numeroși ucenici în meșteșugul tiparului. În urma sa au rămas și câteva manuscrise de valoare, cum ar fi cel intitulat ‘’Chipurile Vechiului și Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor’’. Acesta conține câteva zeci de pagini de texte, dar și schițe ale unor personaje din Vechiul Testament. A fost publicat la Târgoviște, în anul 1709, iar manuscrisul se află în prezent expus în Kiev, capitala Ucrainei, iar în țara noastră există o copie a acestuia. În anul 1966, Antim Ivireanul a fost absolvit de caterisirea (înlăturarea din cadrul Bisericii Ortodoxe Române), considerată nedreaptă. În anul 1992, acesta a fost canonizat, aceasta fiind ultima etapă în procesul de ridicare la rangul de sfânt a unei persoane, în accepția Bisericii Ortodoxe. În calendarul ortodox, Sfântul Antim Ivireanu este prăznuit la data de 22 septembrie. În anul 2016, când se împlineau 300 de ani de la caterisirea și moartea acestuia (considerat martiriul său), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Daniel a ținut o slujbă în cinstea lui Antim Ivireanul.

Mănăstirea Antim - etape de renovare

De-a lungul anilor, Mănăstirea Antim din București a trecut prin mai multe procese ample de renovare. În timpul istoriei sale bogate, de peste 300 de ani, clădirea ce adăpostește Mănăstirea Antim s-a degradat, dar conservarea ei este foarte importantă, întrucât aceasta este considerată o bijuterie arhitecturală. Fațada din cărămidă aparentă este bogat ornamentată cu elemente sculptate în piatră, ce evocă motive florale. Intrarea măreață este împodobită de arcade și coloane frumos decorate. Totul este încoronat de o cupolă impunătoare. La interior, stau numeroase fresce (picturi murale) și icoane, ce au fost realizate după schițele făcute de ctitorul acestui lăcaș de cult, Antim Ivireanul. Câteva dintre icoanele aflate în interiorul mănăstirii au fost pictate chiar de acesta. Primul dintre aceste procese de renovare a început în anul 1863, atunci când s-au adăugat construcției inițiale cafasul (un mic balcon în cadrul lăcașului de cult, în care cântă de obicei corul bisericii) și amvonul (tot un tip de balcon, din care preotul citește Evanghelia sau rostește predica). Lucrări ample de renovare au avut loc și în anul 1966. La acel moment au fost remontate toate elementele de tâmplărie de piatră originale. De asemenea, în cadrul aceleași renovări, au fost adăugate câteva icoane realizate în mozaic. Anul 1966 marchează și momentul important când fostului Mitropolit Antim Ivireanul i se retrage caterisirea, recunoscându-se în sfârșit nedreptatea acestei acțiuni. Acesta a fost îndepărtat de la conducerea Bisericii Ortodoxe și condamnat la exil la doar un an de la inaugurarea mănăstirii construite de el, în anul 1716.

Modalități de acces la Mănăstirea Antim

Mănăstirea Antim este considerată o bijuterie arhitecturală și a fost inclusă pe Lista de monumente istorice din București. Farmecul acesteia este sporită de istoria zbuciumată a ctitorului său, Mitropolit al Țării Românești, Antim Ivireanul, care a fost unul dintre cei mai importanți oameni de cultură și tipografi ai secolelor al XVII -lea și al XVIII -lea. Mănăstirea se află pe strada Mitropolit Antim Ivireanul, între Piața Unirii (care constituie Centrul Civic al Bucureștiului) și Piața Constituției. Puteți ajunge în zonă cu mașina personală sau folosind mijloacele de transport în comun. La doar 10 minute de mers pe jos aveți stația de metrou Piața Unirii. De asemenea, în zonă circulă și autobuzele 104, 116, 117, 123 sau 124, precum și tramvaiele cu numărul 7, 27, 32 sau 47.

Obiective turistice recomandate

Comments (0)
No customer reviews for the moment.