Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
Calea Victoriei
  • Restaurant în incintă

Informații utile:

  • Luni:non-stop
  • Marți:non-stop
  • Miercuri:non-stop
  • Joi:non-stop
  • Vineri:non-stop
  • Sâmbătă:non-stop
  • Duminică:non-stop
0,00 lei de persoană

Localizare Calea Victoriei

Despre Calea Victoriei

Calea Victoriei - o stradă cu un istoric bogat

Calea Victoriei este una dintre cele mai mari străzi ale Bucureștiului, cu un istoric bogat, de peste 300 de ani, o porțiune a sa fiind declarată monument istoric. Aceasta se întinde între Piața Victoriei și Piața Națiunile Unite și are o lungime de aproximativ 2.700 de metri. Calea Victoriei adăpostește numeroase clădiri importante ale capitalei țării noastre, cum ar fi de exemplu Palatul Cantacuzino sau Cercul Militar Național.   Primele mențiuni despre actuala Calea Victoriei datează din secolul al XVII -lea, atunci când o mare porțiune a acesteia se numea Drumul Brașovului și nu făcea parte din Bucureștiul de atunci. Mai târziu, în anul 1692, Constantin Brâncoveanu a dorit să facă un drum care să lege moșia sa din Mogoșoaia cu Palatul Domnesc și a unit, în acest scop, Drumul Brașovului cu Ulița Mare. Brâncoveanu a fost un boier provenit dintr-o familie cu renume, înrudit și cu familia Cantacuzino; el a fost domnitorul Țării Românești între anii 1688 și 1714.   Strada nou formată a fost acoperită cu bârne de lemn și a căpătat un nou nume - ‘’Podul Mogoșoaiei’’, așa cum erau numite la acea vreme orice străzi astfel pavate. În anul 1824, strada a fost pavată cu piatră, iar 40 de ani mai târziu, aceasta este acoperită cu piatră cubică, fiind printre primele din țară care beneficiază de acest ‘’tratament’’. În anul 1882, artera devine prima stradă din București și din țara noastră care beneficiază de iluminat electric - mai exact porțiunea din fața Palatului Regal.   Între anii 1877 și 1878, a avut loc Războiul de Independență, prin care țara noastră și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman. Armata română își face intrarea în București pe această stradă, care a căpătat atunci numele de Calea Victoriei, nume pe care și l-a păstrat până în zilele noastre.   De-a lungul acestei noi străzi se construiesc numeroase case boierești, hanuri, cafenele, dar și magazine de lux. Devine una dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului, deoarece adăpostește numeroase clădiri importante și instituții de stat.  

Calea Victoriei - monument istoric

Calea Victoriei adăpostește din timpuri vechi, dar și în prezent, clădiri de prestigiu, unele dintre ele cu valoare istorică sau ce constituie instituții importante de stat. Porțiunea dintre strada Gheorghe Manu și Bulevardul Dacia a fost declarată monument istoric, întrucât aici găsim numeroase edificii de importanță pentru istoria țării noastre, cum ar fi Cercul Militar Național, Sediul Central CEC, Muzeul Național de Istorie a României, dar și câteva lăcașe de cult, precum Biserica Doamnei și Biserica Zlătari.   Clădirea care adăpostește Cercul Militar Național a fost ridicată în anul 1911, cu scopul de a servi ca sediu central al instituției culturale ce ținea de armata română. Acesta era și un centru recreativ pentru organizația ofițerilor români, dar și un loc de protocol, unde se țineau diverse evenimente oficiale. Edificiul este unul elegant, cu elemente arhitecturale speciale, având săli al căror decor urmează o tematică anume. Spre exemplu, Sala Norvegiană evocă o atmosferă specifică țărilor nordice, cu elemente inspirate din mitologia zonei și candelabre ce amintesc de corăbiile vikingilor. Prin contrast, Sala Bizantină include și elemente tradițional românești, cu arcade și elemente de decor aurite, dar și fresce care ilustrează chipurile unor domnitori români. Palatul CEC a fost construit pe locul unde s-au aflat hanul și mănăstirea Sfântul Ioan cel Mare și inaugurat în anul 1900. Scopul său a fost acela de a găzdui o instituție ce exista încă din anul 1864 - Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Edificiul conține elemente specifice arhitecturii franceze a secolului al XIX -lea. Intrarea impunătoare este dominată de o arcadă sprijinită de coloane, iar clădirea se termină într-o cupolă de sticlă și metal.   Muzeul Național de Istorie a României este printre cele mai importante muzee din țara noastră. Se află într-o clădire construită între anii 1894 - 1900, destinată inițial găzduirii Poștei Române, de aceea edificiul este cunoscut sub numele de Palatul Poștelor. Începând cu anul 1970, aici se înființează Muzeul Național de Istorie, care include obiecte descoperite încă din vremuri preistorice.   Biserica Doamnei a fost construită la îndemnul Mariei Cantacuzino, soția domnitorului Țării Românești Șerban Cantacuzino, și finalizată în anul 1683. Biserica are elemente arhitecturale deosebite, cu intrarea marcată de coloane și arcade și bogat ornamentată în interior.   Biserica Zlătari are un istoric bogat, fiind declarată monument istoric. Aceasta a fost construită în anul 1935 de către domnitorul Țării Românești, Matei Basarab, pe locul unei biserici de lemn. Alături de ea a fost ridicat și un han, numit Hanul Zlătari, însă acesta a fost dărâmat la începutul secolului al XX -lea. Biserica a avut de suferit de pe urma marilor cutremure din istorie, inclusiv cele din anul 1940, precum și marele cutremur din anul 1977, însă a fost de fiecare dată restaurată.  

Piața Victoriei - gazda unor clădiri emblemă ale capitalei României

Acolo unde Calea Victoriei se intersectează cu alte mari bulevarde ale capitalei, se află Piața Victoriei. Aici se găsesc numeroase clădiri importante, cum ar fi muzee (Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul Național de Geologie), dar și unele ce adăpostesc instituții ale statului, precum Palatul Victoria, în care își desfășoară activitatea Guvernul României.   Muzeul Țăranului Român a fost înființat încă din anul 1906, purtând de-a lungul timpului numeroase denumiri, precum Muzeul de Etnografie și Artă Națională, Muzeul de Artă Națională Carol I, iar în perioada regimului comunist - Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste Române. În anul 1978, acesta s-a unit cu Muzeul Satului. Ulterior, în anul 1990, muzeul și-a recăpătat identitatea, despărțindu-se de Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, și fiind stabilit în clădirea de la Piața Victoriei, unde se găsește și azi. Edificiul în care se află Muzeul Țăranului Român a fost construit între anii 1912 -1941 și declarat ulterior monument istoric.   Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa este printre cele mai complexe muzee din țara noastră, având în patrimoniul său peste 2 milioane de exponate din domenii precum geologia sau arheologia. Găsiți aici numeroase piese din colecții zoologice, de roci și minerale, etnografice, dar și paleontologice (știința ce se ocupă cu studiul vieții ființelor, fie ele animale, om sau plante, și evoluția acestora de-a lungul vremii). Specialiștii ce fac parte din echipa acestui muzeu derulează ample proiecte de cercetare științifică, precum cel legat de biodiversitatea din țara noastră, mergând în zone ca Delta Dunării, Munții Piatra Craiului sau Retezat, dar și în zona Maramureșului. Prima colecție de istorie naturală a fost instituită în 1834, aceasta fiind îmbogățită constant pe parcursul anilor. Sediul muzeului s-a mutat de nenumărate ori, urmând ca între 1903 -1906 să se construiască o clădire specială pentru acest scop, la inițiativa directorului de atunci, Grigore Antipa. Muzeul Național De Istorie Naturală funcționează în aceeași clădire și în prezent, declarată monument istoric.   Muzeul Național de Geologie este situat tot în Piața Victoriei, într-o clădire construită în anul 1906, la ordinul regelui Carol I, ce dorea o instituția care să îndeplinească un serviciu geologic național. După revoluția din 1989, muzeul și-a căpătat numele actual - Muzeul Național de Geologie. Acesta cuprinde colecții importante de zăcăminte, roci și minerale fluorescente.   Palatul Victoria - clădirea a fost construită între anii 1937 și 1944. Însă, din cauza bombardamentul asupra Bucureștiului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din ‘44, edificiul a suferit grave avarii. Lucrările de restaurare au început curând și s-au încheiat în anul 1952. Între timp, această clădire a fost declarată monument istoric. În perioada în care țara noastră a fost sub ocupația regimului comunist, Palatul Victoria a fost pe rând sediul Ministerului de Externe, dar și al Consiliului de Miniștri. După Revoluția din 1989, clădirea a devenit sediul primului guvern al României libere. Palatul Victoria adăpostește și în prezent Guvernul României, instituție ce reprezintă puterea executivă în țara noastră. Acesta este condus de către un prim-ministru ce are în subordine un număr variabil de miniștri.

Obiective turistice recomandate

chat Commentaires (0)
Aucun avis n'a été publié pour le moment.