Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

  • Parcare disponibilă
  • Tururi cu ghid
  • Restaurant în incintă
  • Tarif special pentru foto/video

Informații utile:

  • Luni:09:00-17:00
  • Marți:09:00-17:00
  • Miercuri:09:00-17:00
  • Joi:09:00-17:00
  • Vineri:09:00-17:00
  • Sâmbătă:09:00-17:00
  • Duminică:09:00-17:00
20,00 lei de persoană
Descoperă Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Localizare Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Despre Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - scurt istoric

Muzeul Național Al Satului Dimitrie Gusti este situat în partea de nord a capitalei, în cadrul Parcului Regele Mihai I (cunoscut mai bine sub numele de Parcul Herăstrău, așa cum s-a numit până la hotărârea de a onora memoria ultimului monarh al țării noastre, la finalul anului 2017). Ideea amenajării unui muzeu cu exponate de artă populară a fost a lui Alexandru Odobescu, arheolog, scriitor și ministru al monumentelor, în anul 1867. Ideea a fost preluată, la începutul secolului al XX - lea, de către Alexandru Tzigara - Samurcaș care a pus bazele unui muzeu etnografic.   Mai târziu, sociologul și profesorul Dimitrie Gusti demarează ample cercetări, împreună cu studenții săi, dar și cu etnografi, geografi și folcloriști, care se întind pe parcursul a un deceniu - între anii 1925 și 1935. Cercetătorii merg în numeroase județe din toate zonele importante ale țării, pentru a găsi construcții rurale tradiționale, cu arhitectura specifică fiecărei arii geografice, dar și obiceiuri ale oamenilor de aici. Scopul este acela de a demonta și transporta la București case tradiționale din aceste zone, precum și obiecte, în vederea amenajării unui muzeu în aer liber care să înfățișeze arta populară din țara noastră.   Însă, pentru ca rezultatul să fie unul autentic, care să înfățișeze cât mai veridic atmosfera satului românesc, cei care au pus bazele acestui proiect au decis să demonteze elemente ale gospodăriilor respective (case, anexe, porți tradiționale) și să le transporte la București, cu trenul. Aici, ele au fost refăcute de către meșteri tradiționali ce proveneau chiar din zonele respective, așadar cunoșteau tehnica de lucru necesară construcției elementelor arhitecturale ale acestor case.   În anul 1936 este inaugurat Muzeul Satului (așa cum se numea la momentul respectiv), în prezența regelui Carol al II- lea, întinzându-se la momentul respectiv pe o suprafață de aproximativ 4,5 hectare, pe malul Lacului Herăstrău. Muzeul cuprindea peste 30 de exponate - așezări gospodărești cu case rurale tradiționale, acareturile acestora (anexe), cum ar fi hambare sau fântâni, dar și o biserică din Maramureș.  

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti și riscurile la care a fost supus de-a lungul anilor

Între anii 1940 - 1948, gospodăriile de la muzeu devin căminul unor refugiați din o parte a Bucovinei și din Basarabia, anexate de către Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din această cauză, multe dintre exponatele muzeului au fost degradate, în urma folosirii inadecvate. După evacuarea lor, muzeul trece printr-o perioadă de dezvoltare, primind numeroase exponate, ce se întind acum pe o suprafață de 9 hectare, dublu de cât era la lansare.   În perioada în care țara noastră a fost sub stăpânirea regimului comunist, Muzeul Satului a fuzionat cu Muzeul de Artă Populară (care în prezent poartă numele de Muzeul Național al Țăranului Român). Noua instituție poartă numele de ‘’Muzeul Satului și de Artă Populară al Republicii Socialiste România’’. De asemenea, în această perioadă muzeul este amenințat să fie mutat într-o altă locație, în afara Bucureștiului, deoarece se considera că modul de viață rural, înfățișat de muzeu, nu simboliza progresul. După Revoluția din anul 1989 și căderea regimului comunist, cele 2 muzee au fost separate, iar Muzeul Satului și-a recăpătat identitatea și importanța cuvenită în cultura țării noastre.   Pe parcursul anilor, muzeul a trecut și prin 2 incendii, primul în anul 1997, când au fost distruse un număr total de 5 gospodării, cele mai vechi datând din secolele XVI - XVII. Celălalt incendiu a izbucnit în anul 2002, dar exponatele afectate atunci au fost în mare parte restaurate în timp, prin eforturile susținute a unor specialiști.  

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - principalele exponate și așezarea lor

Muzeul include numeroase exponate și obiecte folclorice de valoare, cele mai vechi dintre acestea datând chiar din secolul al XVI - lea. La început, în anul inaugurării acestui muzeu, el însuma 33 de complexe gospodărești. În prezent, patrimoniul muzeului cuprinde 363 de monumente și mai mult de 50.000 de obiecte de artă populară. Aceste obiecte sunt organizate în 10 colecții principale, mai exact în categoriile Scoarțe, Obiceiuri, Documentare, Port popular, Religioase, Lemn, Textile, Jucării, Ceramică, Țări Străine.   Cea mai complexă colecție este însă, fără îndoială, aceea care cuprinde casele și gospodăriile specifice fiecărei zone rurale a țării noastre. Acestea sunt dispuse pe județe, respectând ca așezare ordinea de pe harta geografică a României.   Tipul construcțiilor diferă mult în funcție de așezarea lor geografică - astfel, casele de la câmpie, provenite din zonele în care pătrundeau adesea invadatorii, erau construite ca niște bordeie îngropate pe jumătate în pământ. Un exemplu de un astfel de exponat din cadrul muzeului este Bordeiul Castranova, ce provine din județul Dolj, construit la jumătatea secolul al XIX -lea. Structura acestei case neobișnuite este făcută din bârne de stejar și cărămidă, iar acoperișul cuprinde un amestec de paie, pământ și trestie, stratificate.   Prin contrast, casele construite în zonele de deal sau de munte, acolo unde căderile abundente de ploaie și inundațiile sunt frecvente, erau construite cu o fundație înaltă, consolidată cu piatră, pentru a feri căminul de intemperii. Un exemplu pentru acest tip de construcție stă o gospodărie adusă din județul Brașov, ce datează din secolul al XIX -lea. Aceasta include o casă construită din bârne de brad, ce stă pe o fundație de piatră și o anexă - șura de lemn. Interiorul casei este frumos ornamentat cu flori pictate - cuiere, lăzi de zestre și alte piese de mobilier.   În cadrul muzeului putem admira și numeroase construcții din zona Maramureșului, ce au ca și element distinctiv acoperișul înalt și foarte abrupt, realizat fie dintr-un amestec de paie și pământ, fie din lemn. Multe dintre aceste construcții au și numeroase acareturi (termenul popular pentru anexe sau dependințe), cum ar fi șură care adăpostea vite sau cai (animale folosite în agricultură sau pentru hrana directă a familiei), dar și unelte folosite în gospodărie sau pe câmp. Alte tipuri de dependințe prezente aici sunt diverse grajduri sau cotețe folosite pentru a ține animale mai mici din gospodărie, precum capre, oi sau porci, dar și magazii ce adăposteau cerealele.   O categorie deosebită dintre exponatele muzeului o constituie bisericile aduse aici, în număr de 3, dar și 2 troițe. Cea mai înaltă dintre acestea este o biserică maramureșeană, ce datează de la începutul de secol al XVII -lea, având o clopotniță cu înălțimea de 35 de metri. Aceasta a fost adusă de către Dimitrie Gusti încă de la inaugurarea muzeului. Arhitectura sa deosebită conține elemente specifice zonei Maramureșului, fiind construită din lemn de brad. O altă biserică prezentă aici datează de la finalul de secol al XVII -lea și își are originile în județul Gorj; aceasta are un aspect special, fiind pictată atât pe interior, cât și pe exterior. Un lucru interesant de punctat este acela că cea de-a treia biserică a fost salvată și mutată la muzeu în anul 1958 din județul Neamț, atunci când pe locul unor sate a fost construită hidrocentrala Bicaz. În același an a fost mutată și una dintre troițe, provenite din Vâlcea.   În cadrul acestui muzeu putem admira și un han, ce este cunoscut sub numele de hanul La Barieră sau La Frâncu. Aceste își are originile la Vălenii de Munte, în județul Prahova, zonă ce era des tranzitată de negustori, dar și de oieri, la începutul de secol al XIX -lea. Hanul include o pivniță, acolo unde se ținea vinul și două etaje, fiecare cu câte o prispă (sau terasă). Acesta este construit din mai multe materiale, mai exact un amestec de cărămidă și piatră, dar și lemn.   Muzeul mai cuprinde și numeroase schițe, desene și manuscrise din cercetările ce au fost făcute inițial de către sociologul mai sus amintit și echipa sa, pentru a pune bazele a ceea ce este astăzi Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti.

Tipuri de evenimente organizate la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Pe lângă exponatele din colecția permanentă pe care le puteți admira pe tot parcursul anului, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti este periodic și gazda unor evenimente culturale și expoziții. Un astfel de exemplu este evenimentul în cadrul căruia sunt prezentate diverse obiecte restaurate de către specialiștii din cadrul muzeului - obiecte de artă populară, multe din cadrul celor 10 colecții permanente, dar și altele.   Alt tip de evenimente ce se regăsesc în incinta muzeului îl reprezintă târgurile, cu ocazia a diverse sărbători religioase sau naționale, precum cele de Crăciun, de Moș Nicolae, dar și de Dragobete sau de Ziua Națională a României. Târgurile oferă participanților diverse obiecte confecționate de artiști plastici, de meșteri populari, dar și produse alimentare artizanale, toate având un caracter specific folclorului țării noastre. La anumite evenimente se organizează și ateliere, în cadrul cărora copiii pot învăța diverse tehnici de confecționare a obiectelor chiar de la meșteri populari.   În timpul pandemiei de coronavirus, evenimentele găzduite de Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti s-au mutat în mediul online - ca de exemplu expoziția de obiecte de artă cu caracter religios, susținut în duminica de Florii.  

Modalități de acces și bilete la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti se află în partea de nord a capitalei, în cadrul Parcului Regele Mihai I. Accesul se poate face fie prin parc, fie prin bulevardul adiacent - Șoseaua Kiseleff. Există numeroase mijloace de transport în comun care ajung în zonă, cum ar fi de exemplu autobuzele 131, 205, 331 sau 335 sau cu metroul, până la stația Aviatorilor. Muzeul în aer liber poate fi vizitat în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 9 și 17, iar prețul biletului se situează între 10 lei pentru studenți și 20 lei - prețul standard pentru adulți.

Obiective turistice recomandate

chat Commentaires (0)
Aucun avis n'a été publié pour le moment.