Obiective Turistice
Orașul București este plin de obiective
turistice, de parcuri și zone ce trebuie vizitate
Obiective Turistice Principale
Orașul București este plin de obiective
turistice, de parcuri și zone ce trebuie vizitate
istoria
Bucurestiului
Bucureștiul, de-a lungul istoriei sale, a trecut prin multe încercări: războaie, răscoale, inundații,
cutremure, incendii etc., dar de fiecare dată a reușit să renască și să continue să crească astfel
încât astăzi el a ajuns cel mai mare și, poate, cel mai frumos oraș al neamului românesc.
Teritoriul Bucureștiului de azi a fost locuit din cele mai vechi timpuri, iar dovezi ale acestui
fapt sunt artefactele descoperite în jurul orașului. Cercetările arheologice ne demonstrează
existența unor așezări umane încă din paleolitic, dar până în Evul Mediu nu exista nici o dovadă
scrisă a acestui fapt.
Apariția orașului București, conform legendei, se produce pe vremea năvălirilor tătarilor atunci
când un oarecare Bucur coboară din munți și își construiește aici o casă fortificată. Cu trecerea
timpului, familia lui Bucur avea să se mărească și să construiască o mică biserică. Apoi Bucureștii
(adică cei care se trag de la Bucur) aveau să atragă și alți oameni formându-se astfel o mică
așezare umană.
După o perioadă, pe vremea lui Vlad Țepeș, aceasta va fi atestată documentar pentru prima oară.
Medieval
1459 - 1847
București - reședință și capitală a
Țării Românești
Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, construiește pe la
1458-1459 în apropierea
Bucureștilor o
nouă curte
domnească. Dovadă a existenței Cetății Bucureștilor este
hrisovul scris
la data
de 20
septembrie 1459.
Noua Cetate a Bucureștilor a fost amplasată pe malul stâng
al Dâmboviței, undeva la
mijlocul
drumului între Târgoviște
- capitala veche și Dunăre - care pe atunci îndeplinea rolul
de
hotar
cu Imperiul Otoman.
începuturi
Locul pentru amplasarea noii cetăți a fost special ales deoarece, după cum spune o vorbă din străbuni: „Ține-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape”. Intenția lui Țepeș de a fi mai aproape de dușmanul principal a eșuat, deoarece prietenii au fost cei care l-au trădat.
Noua cetate a fost folosită drept reședință domnească sau capitală provizorie și de urmașii la tron a lui Vlad Țepeș. Unii domnitori făceau această alegere, pentru a se bucura de protectoratul Înaltei Porți, iar alții pentru a-i "duce de nas” pe turci. Apoi, odată cu instaurarea provizorie a Domniei la București, unii negustori și meșteșugari au preferat să se mute în apropiere pentru a se bucura de protectoratul acesteia, astfel luând naștere târgul Bucureștilor. Pentru a beneficia și de milă lui Dumnezeu, Domnia a sponsorizat construcția de biserici și mănăstiri. Boierii și-au dat seama de avantajele pe care le oferea noua capitală. Prin urmare, cei mai isteți dintre ei, și-au făcut rost de o moșie în apropiere. Așa a luat naștere orașul medieval.
unirea lui mihai viteazu
Secolul XVI este hotărâtor în dezvoltarea Bucureștilor.
În această perioadă se
înăsprește
dominația otomană, care
va provoca paralizarea relațiilor economice și politice cu
nordul și
aproape că se impune monopolul turcesc.
Ca urmare a cuceririi cetăților dunărene, Bucureștiul devine cel
mai important centru de
legătură între localitățile de la deal și
de sub munte cu Imperiul Otoman.
Tot în această perioadă au loc mai multe răscoale împotriva
Domniei și boierimii, dar și
pentru eliberare de sub jugul
turcesc. Momentul culminant al acestui secol zbuciumat
este
reprezentat de „Unirea de la 1600” înfăptuită de Mihai Viteazul.
Epoca lui Brâncoveanu și epoca fanariotă
Dezvoltarea economică și socială a Bucureștiului a continuat de-a lungul
întregului
secol XVII, în
special după ce aici va fi mutat definitiv scaunul domnesc. Apogeul
înfloririi noii capitale este
supranumită „Epoca lui Brâncoveanu”.
Încercările de rezistență antiotomană vor continua. Ca urmare a pierderii acestei
lupte, se va
restrânge
treptat puterea administrativă autohtonă și se va instaura, la
începutul secolului
XVIII, regimul
fanariot. Noul regim a însemnat instaurarea
administrației străine și avea să frâneze modernizarea
orașului. Cu toate acestea,
Bucureștiul devine în această perioadă cel mai mare și cel mai
important
oraș din
sud-estul Europei.
Epoca revoluțiilor și marele incendiu
După un secol de control absolut orașul București tinde să devină cel mai important centru în lupta pentru eliberarea popoarelor supuse Imperiului Otoman. Revoluția lui Tudor Vladimirescu va reprezenta sfârșitul epocii fanariote și reinstaurarea domnitorilor pământeni.
Această revoluție din 1821 este considerată de unii specialiști, ca fiind sfârșitul Evului Mediu în Țara Românească, în timp ce alții afirmă că acesta s-ar termina în 1859 odată cu înfăptuirea Unirii Principatelor. Referindu-ne la București sfârșitul Evului Mediu avea să însemne Marele Incendiu de la 1847, incendiu în care avea să ardă aproape în întregime.
Modern
1847 - 1945
București capitala tuturor românilor
La mijlocul secolului XIX, pe ruinele vechiului oraș, a luat naștere
Bucureștiul Modern.
București, capitala României, trebuia să devină un
simbol al renașterii și libertății, al unirii și al prosperității naționale. Noul
oraș avea să devină mai frumos, mai elegant și mai puternic ca niciodată.
București - Belle Epoque
La punerea temeliei Bucureștiului modern au fost folosite cele mai eficiente tehnici ale
vremii. Modelul ales pentru construirea noului oraș a fost cel
francez
, iar arhitecții
străini s-au ocupat să transforme ruinele vechiului oraș în ceea ce avea să devină
”Micul
Paris” .
După construirea a zeci de edificii noi și după ani buni de frământări politice și
sociale,
dar mai ales după obținerea Independenței, a venit momentul în care bucureștenii
puteau să
se bucure de viață . Are loc modernizarea lumii alese
bucureştene . „Oamenii cu dare de mână
îşi organizează traiul şi casele după normele şi moda Parisului”. La București a început
Epoca Frumoasă sau, așa cum a fost numită oficial, „Belle Epoque”.
București - Belle Epoque
Belle Epoque a fost un timp de relativă pace şi prosperitate, de optimism
şi
bogăţie, de care s-au
bucurat, cu deosebire, cei din lumea avută. În mentalitatea
lumii bogate bucureştene de la
sfârșitul
secolului XIX și începutul secolului XX s
-a încetățenit moda
balurilor, a
seratelor, a recepțiilor
și a plimbărilor la șosea.
Primiri în marile case se făceau în tot cursul anului, cu precădere în sezonul rece
, vara fiind
destinată mai mult plecării în străinătate sau în provincie. Despre ei şi
despre modalităţile
de
petrecere a timpului liber în acei ani s-au scris legende.
București, Calea Victoriei, 1940
București,Cercul Militar,1920
bucurești modern
primul război mondial
Odată cu începerea Primului Război Mondial, vor fi întrerupte toate
acele mici plăceri de
care se
bucura elita. România urma să ia cea mai
importantă decizie din istoria sa.
Decizia de a intra în război avea să provoace ocupația germană a
Bucureștiului și mutarea
elitei
politice la Iași în anul 1916. După
eliberarea capitalei și terminarea războiului România,
care
acum era
de partea câștigătorilor, a profitat de vechile relații pentru a îndeplini
visul de
Unire a Tuturor Românilor
bucurești modern
București - capitala româniei mari
La 1 decembrie 1918 se înfăptuiește Marea Unire, iar Bucureștiul avea să
devină capitala
României
Mari. Urmează două decenii de înflorire
economică și culturală, iar în București, în
această
perioadă, s-au
intersectat cel mai bine noul cu vechiul, tradiționalul cu modernul și
inovația
cu conservatorismul, orașul crescând în dimensiuni și în
frumusețe.
În Bucureștiul era timpul ca o nouă generație de specialiști să demonstreze
tot ce învățase
la
școlile europene. Era timpul pentru a moderniza și a
sistematiza orașul. Perioada
interbelică a
scos la iveală și diferențele dintre
elita bucureșteană și oamenii simpli. Aceste diferențe
au
provocat
schimbări majore în societate românească luând naștere anumite
contradicțiilor
ideologice.
bucurești modern
Sfârșitul Perioadei Interbelice
Cele mai multe contradicții apar în cea de-a doua parte a acestei perioade.
Idealurile,
viziunile și modelele folosite pentru modernizare nu erau acceptate
de anumite categorii
sociale. Metodele folosite de administrației pentru a
implementa schimbările, pe alocuri
păreau
prea dure și de cele mai multe ori,
nu erau înțelese de orășeni.
Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a provocat luarea unor noi decizii
radicale și
schimbări majore în relațiile cu vecinii și cu prietenii de altădată.
Pentru București, cel
de-Al Doilea Război Mondial a însemnat sfârșitul Epocii
Moderne.
Comunist
1947 - 1989
București - reședință și capitală a
Țării Românești
Bucureștiul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial avea să piardă
câteva dintre
cladirile emblematice, însă aspectul elegant și sofisticat de
altădată avea să
dispară și
mai mult în perioada comunistă.
Trecerea de la epoca modernă la cea comunistă se face spre sfârșitul
războiului,
atunci când
România intră în sfera de influență sovietică. A urmat
instaurarea regimului
comunist odată
cu terminarea războiului. Ultima
speranță de rezistență în fața comunismului s-a
spulberat
odată cu
abdicarea forțată a Regelui și plecarea acestuia.
La scurt timp după instaurarea regimului comunist țară avea să continue
procesul de
modernizare început în perioada interbelică Procesul de
„modernizare” a provocat
deportări
masive și arestări pe motive politice.
Numai cine a avut noroc a reușit să scape.
Cei vizați
erau toți care înainte de
război reprezentau elita societății românești. Această
modernizare
a fost
pusă pe seama satisfacerii nevoilor oamenilor muncii. Noul regim avea să
profite de
tot ce mai rămăsese bun de pe urma vechii elite.
bucurești comunist
PRIMII ANI
În primii ani de comunism Bucureștiul, ca și restul țării, avea să treacă printr-un proces de naționalizare, iar la începutul anilor ’50 ai secolului trecut începe un proces de industrializare în masă. Industrializarea a accelerat procesul de urbanizare, iar pentru a satisface necesitățile noilor bucureșteni regimul avea să creeze locuri de muncă și de agrement pentru ei. Din acel moment orășenii simpli aveau posibilitatea de a se bucura de aceleași „privilegii” de care înainte se bucurau doar cei care aveau un anumit statut social.
Bulevardul 1848, 1974
Pavilionul ”Expoziției Realizărilor Economiei Naționale”
bucurești comunist
Nicolae ceaUȘESCU DEZVOLTAREa ECONOMICĂ
Venirea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea statului va accelera
dezvoltarea
economică și socială
orientată spre sporirea capacității de
muncă a cetățenilor. Prin
împrumuturi
externe s-au
construit uzine
, parcuri și anumite clădiri care găzduiesc astăzi diverse instituții.
Urmează un eveniment nefericit în istoria orașului: marele cutremur de pământ din anul
1977.
Cutremurul a arătat cât de fragile sunt vechile
construcții, în special cele neîngrijite,
dar
mai ales unele dintre cele noi. La
scurt timp avea să înceapă un amplu „proces de
modernizare”.
bucurești comunist
dezastrul ultimilor ani din epoca comunistă
Și cum un dezastru nu vine de unul singur, nori negrii au început să apară pe
cerul
Bucurestiului: începe a doua parte a Epocii lui Ceaușescu. Se ia decizia
controversată de a
plăti datoriile externe ale țării și “toți oamenii”, inclusiv
bucureștenii, erau nevoiți să
facă
sacrificii. În această perioadă „oamenii
muncii” trebuiau să lucreze mai mult pentru a
câștiga
aceiași bani, iar pentru
a-și satisface nevoile trebuiau să se mulțumească cu acele puține
produse care
se găseau pe piața și care de cele mai multe ori erau de o calitate
îndoielnică.
Producția autohtonă de calitate pe care o produceau la numeroasele fabrici
și uzine era
predestinată exportului și satisfacerii nevoilor „tovarășilor”. Doar
dacă aveai noroc să
cunoști
pe „cineva de undeva” sau poate vreun lot
returnat de la export puteai face rost de ea.
Ultimii ani de comunism vor rămâne în amintirea colectivă bucureșteană ca
fiind cei mai
groaznici, iar toate acele lucruri bune și utile au fost date uitării.
Pentru a răsturna
„acea
mașină abuzivă și distrugătoare” numită comunism a
fost nevoie de forța brută a poporului.
Cutremur 1977, București
Adunare 23 August 1986
Contemporan
1989 - prezent
Bucureștiul Epocii Postdecembriste
E greu să definim începutul epocii contemporane atunci când vine vorba
despre
România și
București, însă evenimentul care avea să separe pentru
totdeauna trecutul
de prezent a
fost
Revoluția din 1989. Prezentul, pentru
cei mai mulți dintre istorici,
poartă numele de
Perioada Postdecembristă,,
deoarece manifestările revoluționare
anticomuniste au început
în
decembrie
1989. Manifestări revoluționare au continuat și în perioada
imediat
următoare, iar
Bucureștiul parcă iese din hibernare.
Toata lumea se bucura de libertate și râvnea la o democrație adevărată.
În primii ani postdecembriști unii au început să-și caute dreptatea și să-și
recapete
bunul
nume și bunurile materiale; altii doreau să-i scape pe
ceilalți de
dezgustul de a mai
vedea
simboluri care erau la tot pasul și au
readus în peisajul urban monumente care de mult
se
credeau dispărute.
Între timp, alții au profitat de inocența celor care nu făceau partea din nici
una
dintre
cele două categorii ca să îi atragă în jocuri politice, afaceri ilegale
și piramide
financiare.Urmează o lungă perioadă de tranziție la democrație.
În 1994, România devine membru asociat al Uniunii Europene,
iar un
an
mai târziu își va
depune candidatura pentru aderare. Ulterior s-au pus și
bazele aderării la
NATO. Aceste
evenimente vor succeda cu adoptarea unui
set de reforme si legi menite să
îmbunătățească
rapid viața oamenilor.
Integrarea în Nato și UE
După ce planurile de aderare la NATO și UE erau clare oamenii parcă s-au mai
linistit și au început
să
își vadă de treabă.
În acest timp, Bucureștiul a trebuit să se supună unui proces de transformare
pentru a deveni pe
deplin
o capitală europeană. Vechile clădiri care intrau în
categoria monumentelor istorice au început să
fie
renovate și restaurate, iar
în locul altora care nu-și mai aveau rostul au fost construite edificii
noi
ultramoderne.
În peisajul bucureștean au apărut mall-urile, clădirile corporatiste din sticlă
și metal și unele
monumente care uneori sunt atât de sofisticate încât omul
simplu nu le poate înțelege rostul (sau
poate
chiar nu își au rostul).
După aderarea la Uniunea Europeană tot mai mulți turiști au început să viziteze
Bucureștiul. Au apărut tot mai multe magazine, restaurante și locuri de cazare menite să
satisfacă gusturile fiecăruia.
Totodată, printre bucureșteni, indiferent de statutul social, a revenit moda de a merge
în vacanță în afară cel puțin odată pe an sau de a evada spre munte sau mare la sfârșit
de săptămână și vara.
Prezentul
Din păcate, în această perioadă au existat numeroase crize economice și sociale care au determinat mulți
oameni să părăsească orașul în care s-au născut și trăit. Mulți au luat drumul străinătății pentru
orizonturi mai bune profitând de șansa oferită de liberă circulație.
Locul lor în societate este luat de cei care-și părăsesc casa din provincie pentru a se muta la capitală
sau de studenții care rămân aici după terminarea studiilor.
Pentru tinerii români Bucureștiul de azi este orașul tuturor oportunităților.
Pentru turiștii străini experimentați Bucureștiul reprezintă una dintre ultimele destinații nevizitate
din Europa, iar pentru cei mai puțin experimentați o destinație interesantă din topul celor mai ieftine
oferte de vacanță din Europa.