Biblioteca Națională a României

Informații utile:

  • Luni:08:00-20:00
  • Marți:08:00-20:00
  • Miercuri:08:00-20:00
  • Joi:08:00-20:00
  • Vineri:08:00-20:00
  • Sâmbătă:închis
  • Duminică:închis
5,00 lei de persoană
Descoperă Biblioteca Națională a României

Localizare Biblioteca Națională a României

Despre Biblioteca Națională a României

Scurt istoric al celui mai important muzeu de artă din România

Muzeul Național de Artă a fost înființat în anul 1948 și a înglobat colecția primului muzeu de acest tip din București - cel aflat în cadrul Mănăstirii Sfântul Sava, începând cu anul 1836. Multe alte lucrări ce au intrat în patrimoniul instituției au provenit de la alte muzee din capitală, dar și din colecția familiei regale, de la Castelul Peleș. Bazele noului muzeu de artă au fost puse în clădirea Palatului Regal. Aceasta este o clădire construită între anii 1936 -1937 în ceea ce astăzi se numește Piața Revoluției, pe Calea Victoriei. Pe locul acestui edificiu a fost inițial casa boierului Dinicu Golescu, o clădire impresionantă, cu aproximativ 25 de camere. Începând cu anul 1837, clădirea devine Casa Domnească, în care va locui domnitorul Țării Românești, Alexandru Ghica. Ulterior, aceasta devine reședința următorului domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care înfăptuiește Unirea Principatelor (Moldova și Țara Românească), în data de 24 ianuarie 1859. În anul 1926, la Palatul Regal are loc un incendiu, ceea ce determină ca acesta să fie închis și nelocuit pentru mai mult de un deceniu. În 1937, după ample lucrări de renovare, clădirea redevine sediul în care va locui conducătorul țării, de aceasta dată, Regele Carol al II-lea. Însăși mama acestuia, Regina Maria a României, s-a ocupat direct de redecorarea palatului. Acesta este locul în care Regele Mihai I, ultimul monarh al țării noastre, a depus jurământul în anul 1940, după abdicarea predecesorului său, Carol al II-lea. Clădirea a fost grav avariată în timpul bombardamentelor din anul 1944, din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. După 1947, când România a intrat sub ocupația sovietică și s-a instalat dictatura comunistă, Palatul Regal a trecut prin ample lucrări de reparație. S-au înlăturat atunci orice elemente ce aminteau de Monarhie, o practică obișnuită a regimului comunist ce a durat până în anul 1989. După anul 1948, clădirea de pe Calea Victoriei capătă un nou scop - acela de muzeu de artă. Mai mult decât atât, ceea ce era înainte cunoscută ca și Sala Tronului, devine un loc în care se țin evenimente oficiale ale noului regim dictatorial, numită acum ‘’Sala Consiliului de Stat a Republicii Socialiste România”. În același timp, o altă încăpere din cadrul Palatului este folosită ca și cinematograf și deschisă publicului. Pe fondul Revoluției din 1989, clădirea Palatului Regal a fost incendiat și a suferit avarii. Ulterior, acesta a fost renovat și găzduiește și azi Muzeul Național de Artă.

Muzeul Național de Artă - colecțiile permanente

Muzeul Național de Artă dispune de un patrimoniu bogat, ce se împarte în două mari categorii: Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională. Aceasta din urmă se divide la rândul său în două secțiuni principale - Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă. Toate acestea constituie lucrările din galeriile permanente ale muzeului, spre deosebire de cele din expozițiile / evenimentele temporare. Galeria de Artă Europeană a fost formată inițial din operele rechiziționate din colecția Regelui Carol I, de la Castelul Peleș, din Sinaia. La acestea s-au adăugat în timp alte colecții și numeroase achiziții. Din colecția actuală a muzeului fac parte numeroase lucrări importante, ai unor artiști de renume mondial, cum ar fi Claude Monet, Rubens sau El Greco. Printre operele de seamă deținute de muzeu enumerăm: ‘’Aman în fața Esterei’’ de Rembrandt, ‘’Portretul Giovannei Spinosa Pavese’’ de Rubens sau ‘’Adorația Păstorilor’’ a lui El Greco, ce ilustrează tabloul păstorilor care au venit să îl venereze pe Pruncul Iisus. Galeria de Artă Veche Românească pune accent pe obiectele de artă de tradiție românească, ce datează din secolul al XIV-lea și avansează până la secolul al XIX-lea. Aceasta colecție include în jur de 900 de icoane, obiecte de ceramică, broderii, țesături, diverse podoabe, dar și manuscrise și sculpturi din lemn. De asemenea, vizitatorii acestei secțiuni pot admira și picturi murale datând de acum câteva secole, precum și Caftanul de la Bistrița; acesta din urmă reprezintă un veșmânt de mare valoare, ce se estimează a fi fost confecționat în Italia, undeva la sfârșitul de secol al XV -lea. Toate aceste obiecte provin fie din fondul altor muzee, fie salvate din demolarea unor biserici, în anii 1970, în timpul regimului comunist. Galeria de Artă Românească Modernă include lucrări ce au fost înfăptuite între a doua jumătate a secolului al XIX -lea și finalul anilor 1970. Această colecție prețioasă reunește opere ale marilor artiști români precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ion Andreescu sau Nicolae Tonitza. Tot aici puteți admira și lucrări ale sculptorului de renume mondial Constantin Brâncuși, care a contribuit decisiv la patrimoniul cultural al țării noastre. Printre cele mai importante picturi ce se găsesc în cadrul acestei colecții, menționăm ‘’Spionul’’, de Nicolae Grigorescu. Aceasta este doar una dintre numeroasele lucrări ale artistului, în urma expediției sale de însoțire a trupelor armate române, în timpul Războiului de Independență, desfășurat între anii 1877 -1878. Alte opere de referință sunt ‘’Fata pădurarului’’, de Nicolae Tonitza, ‘’Unirea Principatelor’’, de Grigorescu, dar și ‘’Stânci și mesteceni’’, de Andreescu.

Expoziții temporare în cadrul muzeului

Periodic, Muzeul Național de Artă organizează expoziții temporare, în care sunt prezentate publicului lucrări reunite sub o anumită temă. În acest fel, vizitatorii au ocazia de a vedea mereu ceva nou, sub imperiul artei creative. Un exemplu al unei astfel de expoziții este cea intitulată ‘’Corneliu Baba. Confesiuni și Jurnale (1965 – 1977)’’. Lucrările prezentate cu această ocazie sunt cele din colecția personală a artistului, dar și din patrimoniul Muzeului Național de Artă. De asemenea, în cadrul evenimentului vizitatorii au putut vedea și documente personale de ale artistului, măcinat de dubii. În cuvintele sale ‘’Când mă urc pe lădița mare și încep să lucrez la personajele compozițiilor mele, mă transform. Nu mă gândesc decât la lucruri care depășesc aceste mărunte griji de-a plăcea. Pictura mea nu trebuie să placă, ci să emoționeze pe valori mari plastice și umane”.

Cum puteți vizita Muzeul Național de Artă - acces și bilete

Muzeul Național de Artă se află pe în incinta Palatului Regal, situat în Piața Revoluției. În imediata sa vecinătate, găsim adevărate repere ale Bucureștiului, cum ar fi Parcul Regele Mihai I sau Sala Palatului (unde se țin numeroase spectacole de prestigiu). Accesul în zonă se face ușor, atât cu mașina personală, cât și cu mijloacele de transport în comun. Stația de metrou Universitate se află la 10 minute de mers pe jos, iar în zonă trec și autobuzele 178, 126 sau 368. Pentru a vizita Muzeul Național de Artă, puteți achiziționa bilete doar de la casa specială din incinta acestuia. Prețul unui bilet pentru expozițiile temporare variază între 4 și 10 lei, în funcție de caracterul acesteia. Pentru a vizita colecțiile permanente din patrimoniul muzeului, veți plăti între 15 lei (bilet pentru o singură secțiune) sau între 30 și 50 de lei, pentru combinația dintre acestea.
Comentarii (0)
Nu sunt opinii ale clientilor in acest moment.