Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
Parcul Cișmigiu
  • Parcare disponibilă
  • Accesul gratuit pentru toată lumea

Informații utile:

  • Luni:non-stop
  • Marți:non-stop
  • Miercuri:non-stop
  • Joi:non-stop
  • Vineri:non-stop
  • Sâmbătă:non-stop
  • Duminică:non-stop
0,00 lei de persoană

Întrebări frecvente despre Parcul Cișmigiu

Cum ajungem în Parcul Cișmigiu?

Parcul Cișmigiu se află în apropierea Pieței Universității, a Hotelului Intercontinental și a Centrului Istoric al capitalei, fiind ușor accesibil cu mijloacele de transport în comun sau metroul.

Ce putem face în Parcul Cișmigiu?

Pe timp de vară, în Parcul Cișmigiu vă puteți relaxa făcând o plimbare și admirând natura și speciile de arbori rari sau vă puteți relaxa pe lac, închiriind o hidrobicicletă. Iarna, bazinul lacului Cișmigiu este utilizat că patinoar și reprezintă o opțiun

Localizare Parcul Cișmigiu

Despre Parcul Cișmigiu

Cea mai veche grădină publică din București

Parcul Cișmigiu (Grădina publică Cișmigiu) este amplasat în apropierea Centrului Istoric al Bucureștiului, în sectorul 1 și este cel mai vechi parc din capitală. Accesul se face prin cele patru intrări, respectiv: strada Știrbei Vodă, Aleea Brezoianu, Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Schitu Măgureanu. Acesta se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare și a fost construit pe o zonă mlăștinoasă, din imediata apropiere a uneia dintre cele două cișmele construite în anul 1779 de domnitorul Alexandru Ipsilanti. În această zonă locuia și Dumitru Siulgi-basa - “marele Cișmegiu”, șeful lucrărilor legate de cișmelele din București (nu existau sisteme de canalizare, iar accesul populației la apa potabilă se făcea cu ajutorul acestor cișmele). Zona devenise un focar de infecție, din cauza bălții care se crease în apropierea cișmelei, accentuată ca suprafața în perioada sezonului ploios. În anul 1930 generalul Pavel Kiseleff a intenționat să construiască o grădină publică în acel loc, după asanarea zonei inundate. Proiectul se va materializa abia în anul 1847, sub domnia lui Gheorghe Bibescu; acesta desemnează pe grădinarul peisagist vienez Carl F.W. Mayer (fost director al Grădinilor imperiale din Viena) cu transformarea zonei insalubre într-una de promenadă pentru locuitorii capitalei. La doar un an după, domnitorul Știrbei Vodă modifică planul inițial al proiectului, ordonând săparea unui heleșteu și a unui canal de legătură cu râul Dâmbovița. Lucrările de amenajare s-au încheiat în anul 1854; la doi ani după aceasta, o parte a lacului a secat din cauza pantofarilor, care aruncau materiale specifice meseriei lor în lac. Înfrumusețarea parcului și crearea spațiilor verzi au fost realizate prin strămutarea a 30.000 de copaci din zonele montane, dar și specii rare, aduse din grădinile botanice din Viena (platani, magnolii, liriodendroni, aluni, frasini pletoși, peri, meri decorativi ș.a.). bucuresti.travel - parcul cismigiu (8)

Atmosfera elegantă a Parcului Cișmigiu

Grădina Cișmigiu amintește de parcurile englezești, fiind unică prin concepție și varietatea speciilor de arbori și plante exotice, dintre care amintim: Platanus x acerifolia, Torreya nucifera - în apropierea Grotei, Torreya californica, Cedrus atlantica (pin roșu japonez), Picea excelsa inversa (molid roșu). Abundența spațiilor verzi vine ca o binecuvântare pentru vizitatorii care doresc să scape de căldură și de praful metropolei, creând zone răcoroase sau colțuri intime, unde aceștia se pot odihni pe băncile de lemn. Lacul este prevăzut cu instalații de canalizare, care fac posibilă curățarea și drenarea acestuia. Accesul peste lac se face cu ajutorul unor poduri și podețe fermecătoare, amintind de epoca elisabetană a Marii Britanii. În mijlocul lacului se află o fântână arteziană, iar aleile sunt proiectate respectând relieful zonei, astfel încât fiecare ridicătură de pământ să sporească farmecul grădinii publice. Se creează grote artificiale, covoare de verdeață, ronduri florale deosebite și numeroase atracții turistice, sub forma unor statui sau sculpturi, amintind de artiști sau personaje istorice din istoria României. Aspectul actual al parcului se datorează viziunii peisagistului F. Rebhun, care, începând cu anul 1910, a înfrumusețat aspectul parcului, construind parterul central sub forma unei rețele de alei, drepte și sinuoase, mărginite de bănci de lemn. Acesta a creat Grădina de trandafiri, Rondul Roman și a completat plantația de tei a grădinii Cișmigiu. Aerul cochet al parcului este întregit de un frumos chioșc destinat concertelor susținute de fanfară sau de orchestre de muzică clasică. În anul 2018, Parcul Cișmigiu a fost locul în care a debutat “Festivalul Bucureștii lui Caragiale”, constând în evenimente culturale susținute de Teatrul Național București, precum și de alte teatre din țară. Lacul central dispune de o insulă, pe care este construit restaurantul și terasa Monte Carlo; de asemenea, aici există și un debarcader de unde pot fi închiriate bărci și hidrobiciclete, pentru plimbări pe lac. bucuresti.travel - parcul cismigiu (8)  

Puncte de atracție

Izvorul Sissi Stefanidi este marcat de statuia unei mame îndurerate care toarnă apă dintr-un ulcior; aceasta a fost amplasată în Parcul Cișmigiu după moartea fiicei de doar 21 de ani a familiei Stefanidi, care a donat această bucată de teren pentru a fi alipită parcului. Statuia este declarată monument istoric, începând cu anul 2010. De asemenea, un punct de atracție deosebit este primul chioșc de ziare din București, amplasat la intrarea dinspre Bulevardul Regina Elisabeta. Acest chioșc de “ziare și tutun” poate fi admirat și astăzi, deși nu a fost întreținut de autorități, în ciuda faptului că are o istorie tot atât de îndelungată, precum Parcul Cișmigiu. O plimbare completă în Grădina Cișmigiu vă oferă ocazia să admirați zone, precum:
    • Grădina de trandafiri - compusă din numeroși trandafiri agățători, ziduri de piatră și pergole de lemn;
    • Rondul Roman - o platformă circulară, cu diametrul de 20 de metri sub formă de bulingrin (termen ce se referă la construirea unui parter tapetat cu iarbă sau gazon, care poate fi mărginit de borduri florale). Accesul se face prin patru puncte, din care se coboară spre rondul central, despărțit de marginea înfrumusețată de arbori tunși de tisă printr-o alee pietruită;
  • Rondul Scriitorilor (Rotonda Scriitorilor) - ansamblu monumental amplasat în cadrul Rondului Roman, care găzduiește statuile unor poeți și scriitori marcanți ai literaturii române, precum: Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ștefan Octavian Iosif, Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuță și Duiliu Zamfirescu. Rondul Scriitorilor a fost inaugurat în anul 1943 la inițiativa ministrului educației din acea vreme, Ion Petrovici. Toate statuile menționate au fost declarate monumente istorice în anul 2010;
  • Lacul central a fost amenajat de peisagistul F. Rebhun în anul 1910. Acesta a fost dat în folosința grădinii publice încă de la inaugurarea ei, din anul 1854. În iarna anului 1883 lacul a înghețat, fiind folosit pentru prima dată ca patinoar pentru vizitatorii entuziasmați. Primăria capitalei din acea perioadă a populat lacul cu exemplare de lebede, pelicani și rațe sălbatice;
    • Alte statui, precum Monumentul ridicat în memoria soldaților francezi căzuți în Primul Război Mondial, Statuia lui Gheorghe Panu (om politic, scriitor și memorialist român), Venus, Monumentul Maicii Smara Gheorghiu (educatoare a poporului și scriitoare);
  • Grădina Icoanei - un loc special, pe care se afla Balta Icoanei, cunoscută pentru adâncimea ei, dar și pentru faptul că era preferată ca loc de întâlnire a tinerilor din perioada sfârșitului secolului al XIX-lea. Ulterior, în anul 1872, zona a fost secată și transformată într-una dedicată locurilor de joacă pentru copii.
 width=  

Curiozități despre Parcul Cișmigiu

Zona pe care astăzi este amplasat Parcul Cișmigiu era o zonă mlăștinoasă, urât mirositoare, cu izvoare subterane care nu secau niciodată și reprezenta un adevărat focar de infecție. Balta era cunoscută drept Balta lui Dura Neguțătorul. Amenajarea grădinii publice a presupus multă ingeniozitate din partea peisagiștilor care au înfrumusețat-o de-a lungul istoriei. Poate și de aceea, inițial, regulile parcului interziceau comportamentul zgomotos al vizitatorilor, comerțul de orice fel, precum și ruperea florilor și călcarea zonelor verzi (reguli care funcționează și în prezent). Lacul central oferea posibilitatea atunci și acum, plimbărilor cu barca pe timp de vară și patinajului, fiind primul patinoar din București și funcționând din anul 1883, când acesta a înghețat. Vizitatorii se puteau bucura de diverse curse de patinaj organizate de municipalitate: „cursa de mică iuţeală” – ce presupunea înconjurarea lacului o singură dată, „cursa figurilor” – îmbogățită cu figuri acrobatice, „cursa de fond” – se ocolea lacul de trei ori. Parcul a fost iluminat cu gaz aerian pentru prima dată în anul 1881; încă din anul 1868 fuseseră construite țevi care să permită amplasarea a 4000 de felinare, făcând ca Bucureștiul să devină primul oraș iluminat cu petrol lampant din lume. Despre plimbările în grădina publică scrie Radu Anton Roman în “Suflet candriu de papugiu” la sfârșitul secolului al XIX-lea următoarele: “Să-ţi scoţi consoarta la grădină era ceremonie sanctă, declaraţie de stabilitate, legământ şi strigare în obrazul lumii şi al cerului. Trei datorii sfinte avea bărbatul bucureştean către femeia lui: să-şi puie pirostriile la biserică în faţa oamenilor şi a lui Dumnezeu, să-i dea numele şi trupul său şi s-o scoaţă vara, măcar şi-o dată pe săptămână, la grădină”. La Cetate este un loc deosebit, unde se pot vedea încă ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în anul 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret, care lega Palatul Crețulescu (terenul fusese donat primăriei pentru mărirea grădinii publice) de malurile râului Dâmbovița. Parcul Cișmigiu adăpostea o mică grădină zoologică, unde puteau fi văzute exemplare de vulpi, urși, lupi, castori, lebede și păuni; acesteau au fost mutate, treptat, întreținerea lor fiind destul de costisitoare. Momentan, mai pot fi admirate lebede (albe și negre), rațele sălbatice și câțiva păuni, iar porumbeii sunt nelipsiți de pe alei, fiind hrăniți în mod frecvent de iubitorii de păsări.  width=  

Cum ajungem în Parcul Cișmigiu?

Parcul Cișmigiu se află în apropierea Pieței Universității, a Hotelului Intercontinental și a Centrului Istoric al capitalei. Liniile de tranzit care circulă în apropierea lui sunt: 104, 178, 226, 361, 381, 783 și 784 (ultimele două fiind linii directe de la Aeroportul Otopeni - Henri Coandă). De asemenea, se poate ajunge în zona apropiată Parcului Cișmigiu cu metroul, cu M1, M2 și M3, stația “Izvor” fiind cea mai apropiată.
chat Comentarii (0)
Nu sunt opinii ale clientilor in acest moment.