Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf

Informații utile:

  • Luni:închis
  • Marți:închis
  • Miercuri:închis
  • Joi:închis
  • Vineri:închis
  • Sâmbătă:închis
  • Duminică:închis
0,00 lei de persoană

Întrebări frecvente despre Arcul de Triumf

Se vizitează Arcul de Triumf?

Interiorul Arcului de Triumf nu este deschis pentru vizitare în mod obișnuit, acesta putând fi admirat doar din exterior. Cu toate acestea de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, Arcul de Triumf poate fi vizitat și în interior.

Când a fost construit Arcul de Triumf?

Arcul de Triumf din București a fost construit între anii 1921-1922 și simbolizează victoria României în Primul Război Mondial și unificarea românilor.

Ce simbolizează Arcul de Triumf?

Modelul de arc de triumf a fost preluat de la francezi și simbolizează victoria în luptă. Arcul de Triumf din București a fost construit că simbol al victoriei României în Primul Război Mondial și formării României Mari în anul 1918.

Localizare Arcul de Triumf

Despre Arcul de Triumf

Arcul de Triumf din București

Acest monument cu semnificații istorice este situat în sectorul 1 al capitalei, la intersecția dintre șoseaua Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Alexandru Constantinescu. Arcul de Triumf are o înălțime de 27 de metri, o singură deschidere și are o formă paralelipipedică, fiind construit din granit de Deva și marmură de Rușchița, după proiectul arhitectului Petre Antonescu (arhitect, planificator urban, restaurator de monumente), în perioada 1921-1922. Cioplirea marmurei a fost făcută de sculptori români de renume, dar și italieni. Arcul de Triumf reprezintă un simbol care leagă Bucureștiul de Roma antică - civilizația responsabilă cu instituirea acestei forme paralelipipedice ca simbol al victoriei, dar și de Franța, sora de origine latină a României, al cărui Arc de Triumf (comandat de Napoleon după bătălia de la Austerlitz din 2 decembrie 1805) a servit drept model. Acesta este amplasat în Piața Arcului de Triumf din București și se află pe Lista Monumentelor Istorice începând cu anul 2010.

Semnificația istorică a monumentului

La scurt timp după victoria țării noastre în Primul Război Mondial alături de Puterile Antantei, au fost ridicate mai multe monumente istorice care să comemoreze intrarea României în război, gest politic care a avut ca rezultat unirea tuturor teritoriilor locuite de români pentru prima dată în istorie. Dintre aceste monumente, cel mai important este Arcul de Triumf, însă putem aminti și Catedrala Încoronării Neamului din Alba Iulia, cu Mausoleu de la Mărășești, Crucea Eroilor Neamului (muntele Caraiman) și Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I. Arcul de Triumf nu este prima construcție de acest fel, fiind precedat de alte lucrări similare, dedicate victoriei României în războiul de independență (1878), jubileului care aniversa 40 de ani de domnie a Regelui Carol I (1906) și revenirea familiei regale din exilul de la Iași, din timpul Primului Război Mondial (1918).

Arcul de Triumf - istoric

Deși în București mai fuseseră ridicate astfel de construcții cu caracter temporar, după victoria din 1918 s-a hotărât construirea unui astfel de monument cu existență permanentă. Dar România proaspăt ieșită din Primul Război Mondial nu a putut susține o astfel de lucrare din materiale durabile și costisitoare, așadar Arcul de Triumf a fost ridicat dintr-un material care s-a dovedit a nu fi rezistent la ploi. În anul 1922, acesta a fost reconstruit din lemn, la sugestia primarului capitalei din acea vreme, Matei Gh. Corbescu. Inițiativa acestuia a fost aspru criticată, mai ales că anul coincidea cu încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari. În acest context, arhitectul Petre Antonescu a fost însărcinat cu proiectarea unui monument impunător, care să se ridice la nivelul importanței simbolisticii pe care o reprezintă. Pentru că timpul a fost scurt, s-a reușit doar ridicarea unui schelet din beton armat, îmbrăcat în ipsos, modelat în frumoase basoreliefuri, cu un impact vizual deosebit. Natura materialului exterior a făcut ca, până în anul 1930, Arcul de Triumf să devină un “monument incomod”, din cauza degradării progresive suferite în această perioadă. În anul 1932, ca urmare a unui articol scris de ziaristul Mihai Mora - intitulat “O datorie imperioasă”, autoritățile au decis înlocuirea (și nu demolarea întregului monument, așa cum sugerau anumite personalități politice ale vremii) basoreliefurilor din stuc cu un material mai rezistent - piatră sau marmură de Rușchița. Rezultatul a fost un Arc de Triumf cu un stil mai sobru decât cel anterior, marmura fiind un material care nu permite o modelare prea amănunțită. Printre artiștii care au lucrat la construirea Arcului de Triumf se numără nume cunoscute în perioada interbelică, precum: Ion Jalea, Constantin Baraschi, Mac Constantinescu, Alexandru Călinescu, Dimitrie Paciurea și Constantin Petrescu. Pe fațada nordică se află dispuse identic lucrările alegorice Bărbăție de Ion Jalea și Credință de Constantin Baraschi, dar și două lucrări intitulate Victorie ale artiștilor Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei. Pe latura sudică pot fi admirate alte reprezentări simbolice ale victoriei, dăltuite de sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi. Ceremonia de inaugurare a avut loc pe 1 decembrie 1936, la împlinirea a 18 ani de la unirea Transilvaniei cu România. La ceremonie au fost prezenți membri familiei regale - regele Carol al II-lea, mama sa, regina Maria și moștenitorul tronului, prințul Mihai - membri ai guvernului, precum și numeroși oaspeți de onoare din țară și din străinătate.

Descriere și arhitectură

Construcția propriu-zisă a monumentului a început abia în anul 1935 și datorită societății civile, care a reușit să strângă suma de 7 milioane de lei pentru edificarea Arcului de Triumf; în special societățile și organizațiile foștilor combatanți în Primul Război Mondial au răspuns cu promptitudine apelurilor lansate de Ministerul Apărării Naționale. Anul 1936 este dedicat definitivării monumentului construit din granit de Deva, în stil clasic, având drept model Arcul de Triumf din Paris. Monumentul are o bază de 25 × 11,5 metri, o înălțime de 27 metri și o lățime de 9,5 metri; are o formă paralelipipedică și o boltă. Stâlpii monumentului sunt prevăzuți cu scări interioare, care duc spre terasa acestuia. Pe fațadele Arcului de Triumf pot fi observate elemente arhitecturale care fac trimitere către istoria României:
  • Inscripția centrală de pe frontonul fațadei de nord, care amintește de încoronarea Majestăților Lor Regele Ferdinand și Regina Maria la Alba-Iulia: „LIBERATOR DE NEAM ȘI ÎNTREGITOR DE HOTARE PRIN VIRTUTEA OSTAȘILOR SĂI VREDNICI URMAȘI AI EROILOR CREȘTINĂTĂȚII FERDINAND I DOMN ȘI REGE AL ROMÂNILOR ȘI-A FĂCUT INTRAREA LA 16 OCTOMBRIE 1922 ÎN CETATEA SA DE SCAUN A BUCUREȘTILOR DUPĂ ÎNCORONAREA LA ALBA-IULIA”
  • Inscripția centrală de pe frontonul fațadei de sud, simbolizând victoria României în Primul Război Mondial: „DUPĂ SECOLE DE SUFERINȚE CREȘTINEȘTE ÎNDURATE ȘI LUPTE GRELE PENTRU PĂSTRAREA FIINȚEI NAȚIONALE, DUPĂ APĂRAREA PLINĂ DE SACRIFICII A CIVILIZAȚIEI UMANE, SE ÎNDEPLINI DREPTATEA ȘI PENTRU POPORUL ROMÂN, PRIN SABIA REGELUI FERDINAND, CU AJUTORUL ÎNTREGII NAȚIUNI ȘI GÂNDUL REGINEI MARIA
  • Inscripția centrală de pe frontonul fațadei de est, dedicată oamenilor politici și de cultură responsabili pentru Unire: „GLORIE CELOR CE PRIN LUMINA MINTEI ȘI PUTEREA SUFLETULUI AU PREGĂTIT UNITATEA NAȚIONALĂ”
  • Inscripția centrală de pe frontonul fațadei de vest, dedicată comemorării eroilor de război, care au luptat pentru Unire: „GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA ȘI PRIN JERTFA LOR DE SÂNGE AU ÎNFĂPTUIT UNITATEA NAȚIONALĂ”
  • Lista localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial, reprezentată chiar pe interiorul Arcului: „CERNA”, „JIU OLT”, „DRAGOSLAVE”, „NEAJLOV”, „OITUZ”, „MĂRĂȘTI”, „MĂRĂȘEȘTI”, „RĂZOARE”, „VRANCEA”, „MUNCELU”, „COȘNA”, „BUDAPESTA”
  • Mesajul Regelui Ferdinand, la 27 august 1916, cu prilejul intrării țării noastre în război
  • Proclamația către țară rostită de Regele Ferdinand la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, cu prilejul încoronării drept Rege al României Mari
  • Efigiile Regelui Ferdinand și Reginei Maria, pe fațada sudică
  • Stema Regală a României (în forma ei veche, de dinainte de 1922), reprezentată prin două basoreliefuri simetrice aflate sub Arc
  • Cifrul Regal al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea, în timpul domniei căruia a fost construită și definitivată forma actuală a monumentului
  • Medalionul intitulat „Bărbăția”, pe fațada de nord a Arcului a sculptorului Ion Jalea, cu referire la deviza „Bărbăție și credință
  • Medalionul intitulat „Credința”, pe fațada de nord, creată de sculptorul Constantin Baraschi
  • Câteva date ale confruntărilor din Primul Război Mondial pe frontul românesc: (15 august 1916, 8 ianuarie 1918, 24 octombrie 1918, 10 noiembrie 1918).
În perioada comunistă, monumentul a suferit mutilări care constau în scoaterea unor inscripții care făceau referire la monarhie - cele două texte care redau proclamațiile regelui Ferdinand I către țară, în contextul intrării României în Primul Război Mondial și cel referitor la încoronarea sa la Alba Iulia - aflate pe cele două laturi laterale. De asemenea, au fost îndepărtate efigiile regelui Ferdinand I și ale reginei Maria de pe frontispiciul fațadei de sud a Arcului de Triumf, fiind înlocuite cu două flori de piatră.

Istoria monumentului după Revoluția din 1989 până în prezent

După căderea comunismului, cele două mari flori de piatră au fost distruse, revenindu-se la figurile celor două capete încoronate - regele Ferdinand I și mama sa, regina Maria - sub forma a două medalioane de bronz; textele inscripțiilor de pe fețele laterale nu au fost refăcute la acel moment. Încă din anul 1980 au fost înregistrări referitoare la degradări cauzate de infiltrațiile de apă și de lipsa unei ventilări corespunzătoare, impunându-se lucrări de consolidare însemnate. Deteriorările structurale se referă la macerarea zidăriei și la fisurarea rampelor de scară, efecte cauzate și de seismele devastatoare din 1940 și 1977. În perioada 2014-2016 au fost executate lucrări de consolidare și renovare, fiind un moment prielnic pentru refacerea inscripțiilor laterale ce reproduceau proclamațiile regelui Ferdinand I cu ocazia intrării țării noastre în Primul Război Mondial și încoronarea acestuia la Alba Iulia din anul 1922. În prezent, Arcul de Triumf adăpostește un mic muzeu, accesibil pentru vizitare doar cu ocazii speciale. Aici pot fi admirate patru expoziții: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie și film), Heraldica Marilor Familii Boierești (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 ( unde se găsesc și reproducerile coroanelor și sceptrului regal, fotografii); de asemenea, se poate urca pe terasa superioară.

Cum ajungem la Arcul de Triumf?

Arcul de Triumf este amplasat în zona nordică a Bucureștiului, pe șoseaua Kiseleff, în apropierea Parcului Regele Mihai I (parcul Herăstrău, care adăpostește și Muzeu Național al Satului “Dimitrie Gusti”), a Casei Presei Libere (denumită Casa Scânteii în timpul epocii comuniste), amplasată în Piața Presei Libere, dar și a Parcului Kiseleff (dedicat comemorării contelui Pavel Kiseleff, om politic care a condus administrația militară rusească a Țării Românești între anii 1829 și 1834). Puteți ajunge în această zonă folosind mijloacele de transport în comun de suprafață - autobuzele care circulă pe liniile: 205, 282, 301, 335, 783 (ultimul plecând direct din aeroportul internațional Otopeni - Henri Coandă), T1 sau tramvaiul 41 - și metroul M2.

Obiective turistice recomandate

chat Comentarii (0)
Nu sunt opinii ale clientilor in acest moment.