Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni
  • Parcare disponibilă
  • Tururi cu ghid
  • Facilități pentru persoanele cu dizabilități
  • Tarif special pentru foto/video
  • Acces doar pe bază de rezervare (locuri limitate)

Informații utile:

  • Luni:09:30-16:30
  • Marți:09:30-16:30
  • Miercuri:09:30-16:30
  • Joi:09:30-16:30
  • Vineri:09:30-16:30
  • Sâmbătă:închis
  • Duminică:închis
40,00 lei de persoană

Întrebări frecvente despre Palatul Cotroceni

Se vizitează Palatul Cotroceni?

Muzeul Cotroceni din cadrul Palatului este deschis publicului pentru vizite, împreună cu Biserica Palatului Cotroceni.

Cât costă biletul la Muzeul Cotroceni?

Vizita la Muzeul Cotroceni se poate face în tur complet, prețul fiind de 50 de lei pentru adulți, 12.5 lei pentru elevi/studenți și 25 lei pentru pensionari sau în tur clasic, prețul fiind de 40 de lei pentru adulți, 10 lei pentru elevi și studenți și 20

Care este programul de vizitare la Muzeul Cotroceni?

Muzeul Cotroceni își așteaptă vizitatorii de luni până vineri între orele 09:30 și 16:30.

Se organizeaza tururi cu ghid la Muzeul Cotroceni?

Muzeul se vizitează numai in grupuri de maxim 15 persoane, însoțite de ghid.

Există tururi ghidate în limbă străină la Muzeul Cotroceni?

La Muzeul Cotroceni se organizează tururi ghidate în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă.

Este nevoie de rezervare pentru a vizita Muzeul Cotroceni?

Pentru a vizita Muzeul Cotroceni este nevoie să faceți o programare cu cel puțin 24 de ore înainte, trimițând un email la vizitare@muzeulcotroceni.ro sau apelând la +40213173107.

Localizare Palatul Cotroceni

Despre Palatul Cotroceni

Istoria reședinței regale de la Cotroceni

Palatul Cotroceni este sediul Administrației Prezidențiale și o reședință regală în București, în sectorul 6. În același imobil funcționează și Muzeul Palatului Cotroceni, deschis pe 27 decembrie 1991. Istoricul Palatului Cotroceni începe în anul 1679, când domnitorul Șerban Cantacuzino a poruncit construirea unei mănăstiri pe dealul Cotroceni, biserica și anexele acesteia fiind terminate în următorii doi ani. Pentru aceasta, a fost nevoie de defrișarea unei zone însemnate din vechii codrii ai Vlăsiei. Biserica purta hramul “Adormirea Maicii Domnului” și se asemăna bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, sub aspect arhitectural. Palatul Cotroceni din interiorul ansamblului mănăstirii era construit în stil baroc, specific civilizației occidental europene ale epocii. În timpul domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849 - 1853 și 1854 - 1856), palatul domnesc este renovat și modernizat, devenind reședință domnească de vară. Tot acesta a tăiat domeniul Mănăstirii Cotroceni în două, construind un drum care să faciliteze accesul către capitală. Acest drum desparte Palatul Cotroceni de Grădina Botanică, deschisă în anul 1860. În anul 1862, Palatul Cotroceni devine reședință domnească oficială de nivel european, ca urmare a modernizărilor făcute de domnitorul Principatelor Unite Române, Alexandru Ioan Cuza. Principele Carol I al României (a domnit între anii 1866 și 1914), domnitor al Principatelor Române, apoi Rege al României (din anul 1881) a primit, a începutul domniei sale, vechile case domnești de la Cotroceni drept reședință de vară. Acesta hotărăște construirea unui palat în incinta caselor domnești, pentru a servi drept reședință oficială urmașilor Coroanei. Planurile edificiului sunt realizate de arhitectul Casei Regale, Paul Gottereau în stil clasic venetian. Construcția începe în anul 1888, cu un buget de 1.700.000 de lei credit de la Guvern, pentru demolarea vechilor clădiri și construirea Palatului Cotroceni. Ulterior, arhitectul român Grigore Cerchez reface aripa nordică în stil romantic, adăugând o sală spațioasă, acoperită de o terasă și două foișoare cu coloane, unul dintre acestea fiind replica binecunoscutului foișor de la Mănăstirea Hurez. Edificiul este terminat în 1896, când Principesa Maria și moștenitorul Coroanei, principele Ferdinand se mută în noua reședință domnească.

Palatul regal transformat în Palat al Pionierilor

În perioada comunistă, după abdicarea forțată a regelui Mihai I (1947), Palatul Cotroceni "compus din 5 corpuri, cu un total de 150 de camere, inclusiv parcul, proprietatea statului" este încredințat Ministerului Afacerilor Interne, apoi Ministerului Artelor și Informațiilor și devine Palatul Pionierilor, până în anul 1977. Reședința domnească de la Cotroceni suferă distrugeri fără precedent, într-o încercare de ștergere din memoria colectivă a poporului român a existenței instituției monarhice. Toate obiectele de artă care nu erau fixate în podea sau pereții edificiului, au dispărut fără urmă. Amenajarea palatului era un proces în patru etape, care presupuneau, printre altele, construirea “unui teatru în aer liber pentru spectacole de copii, cu o capacitate de 1000 de locuri (se va construi o estradă şi bănci); utilarea parcului cu 2 lunete pentru astronomie şi 60 de şevalete pentru pictură; extinderea bibliotecii cu un număr de 5 camere.” De asemenea, se intenționa construirea unui cinematograf, a unei săli de spectacole și a unei sere cu flori. Unele dintre cele mai impresionante săli ale palatului regal, simbolice pentru monumentalitatea operei de artă arhitecturală au fost distruse în totalitate și înlocuite de cabinete pentru învățământul politico-ideologic comunist (minunatele saloane regale de la primul etaj - Sufrageria în stil neo-renaştere germană, Salonul de vânătoare al regelui Ferdinand I şi Salonul de aur al reginei Maria); la etajele al II-lea și al II-lea s-au amenajat săli care găzduiau cercurile școlare ale elevilor. Marele Salon Alb (Marele salon de recepții, locul unde a fost semnată intrarea României în Primul Război Mondial, în anul 1916) de la etajul I a fost transformat în sală de expoziții anuale pentru lucrările pionierilor, dar și sală de carnaval sau banchete organizate în vacanțele de vară și iarnă. Biblioteca regelui Ferdinand își păstrează destinația, fără fondul de carte regală, ci devine sediul mai multor publicații editate de UTM (Uniunea Tinerilor Muncitori), precum: Pionierul, înlocuită la scurt timp cu "Scânteia Pionierului", "Cravata roşie", "Licurici" - prima revistă pentru copii, apărută la data de 12 aprilie 1947, “Pogonici”, "Ştiinţă şi cultură", devenită ulterior "Ştiinţă şi tehnică", "Minitehnicus" și "Luminiţa". Din cauza efectului devastator al cutremurului din martie 1977, Palatul Cotroceni a fost supus unui amplu proces de renovare, condus de arhitecți care și-au dat seama de importanța istorică a edificiului și care au încercat să-i redea strălucirea specifică unui palat regal. Cu acest prilej, se adaugă o aripă nouă palatului, atribuită planurilor arhitectului Nicolae Vlădescu, aceasta devenind sediul Administrației Prezidențiale a României.

Palatul Cotroceni este martorul unor evenimente istorice însemnate

În anul 1821, conducătorul Revoluției, Tudor Vladimirescu, decide să-și stabilească tabăra aici, Palatul Cotroceni devenind centrul revoluției. De asemenea, Palatul este martorul deznodământului Revoluției din 1848-1849, când, după citirea proclamației Înaltei Porți (Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman), conducătorii revoluției sunt arestați, iar revoluția, condamnată. În anul 1916, aici are loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand, prin care s-a hotărât intrarea României în Primul Război Mondial, de partea Antantei. Doi ani mai târziu, pe 7 mai 1918, la Palatul Cotroceni este semnată Pacea de la București, prin care România este declarată învingătoare, alături de Puterile Centrale; acest tratat este urmat de realizarea Marii Uniri, în decembrie 1918, prin care toate provinciile cu populație majoritar română să intre în componența României (reîntregirea României).

Muzeul Național Cotroceni

În decembrie 1991 latura veche a Palatului Cotroceni devine sediul Muzeului Național Cotroceni, fiind cea mai veche reședință domnească (datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea). Muzeul a fost inițial administrat de Ministerul Culturii, trecut apoi în custodia Administrației Prezidențiale (2001). Aripa veche a palatului impresionează prin îmbinarea arhitecturii medievale specifice mănăstirii construite de domnitorul Șerban Cantacuzino, la sfârșitul veacului al XVII-lea cu arhitectura românească de la finele secolului al XIX-lea, destinată construirii unui monument istoric reprezentativ. Istoria de aproape 350 de ani a reședinței domnești de la Cotroceni se contopește armonios cu specificitatea caracteristicilor unui muzeu de artă decorativă. Valoarea obiectelor de artă expuse în saloanele și apartamentele accesibile pentru vizitare este amplificată de însemnătatea acestora în raport cu personaje istorice marcante ale istoriei poporului român, care și-au lăsat amprenta asupra palatului regal. Muzeul Național Cotroceni se remarcă în cei 27 de ani de la înființare prin proiectele culturale și programe științifice, pe teme diverse, precum teme istorice, istoria artei și tehnici de restaurare, abordate într-o manieră ce caută să se sincronizeze cu tehnologiile muzeografice contemporane. Una dintre misiunile centrale ale muzeului este readucerea în atenția societății civile a personalităților și monumentelor istorice uitate sau dispărute, într-un efort continuu de restaurare a memoriei colective referitor la interpretarea valorii unor artiști, oameni politici sau a unor evenimente importante pentru cultura și istoria românilor. De-a lungul anilor, au existat și expoziții temporare excepționale cu obiecte din patrimoniul mobil provenit din colecțiile unor muzee colaboratoare, înafara patrimoniul propriu foarte valoros. De asemenea, Muzeul Național Cotroceni a fost martorul unor lansări de carte - din domeniul artei, filozofiei, istoriei - exprimându-și astfel respectul pentru cultura scrisă de calitate. Viziunea acestuia se concentrează în jurul ideii de conservare și promovare a patrimoniului cultural românesc, ca metodă de potențare a identității naționale.

Vizitare și acces

Ansamblul Cotroceni pune la dispoziție pentru public Muzeul Național Cotroceni și Biserica Palatului Cotroceni, ambele edificii putând fi vizitate cu o programare în prealabil, prin intermediul unui formular online și cu prezentarea unui act de identitate. Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9:30 și 17:30 pentru muzeu și între orele 9:30 și 16:00 pentru biserică. Prețul unui bilet variază în funcție de turul ghidat pe care îl alegeți, fie complet (durează 100 de minute) - 50 de lei pentru adulți, 12,50 pentru elevi sau studenți și 25 de lei pentru pensionari, sau clasic (60 de minute) - 40 de lei, 10 lei, respectiv 20 de lei. De asemenea, se organizează tururi pentru grupuri organizate, pentru maxim șase persoane, iar prețul este de 500 de lei pentru cel complet și 400 de lei pentru turul clasic. Muzeul Național Cotroceni organizează și tururi ghidate în limba engleză, franceză, italiană și spaniolă (taxele de vizitare diferă față de turul în limba română), ateliere creative pentru elevi (20 de lei de elev) sau conferințe susținute de specialiștii muzeului (40 de lei de persoană). De asemenea, puteți viziona un tur virtual al celor două edificii pe pagina oficială creată pentru Muzeul Național Cotroceni. Muzeul din incinta Palatului Cotroceni se află pe Bulevardul Geniului, nr 1, în sectorul 6 al capitalei. Aici puteți ajunge folosind mijloacele de transport în comun, respectiv liniile de autobuz - 336, tramvai - 1 sau troleibuz - 69, 96 sau metroul - M3, cea mai apropiată stație fiind Grozăvești.

Obiective turistice recomandate

chat Comentarii (0)
Nu sunt opinii ale clientilor in acest moment.