Palatul CEC
Palatul CEC
Palatul CEC
Palatul CEC
Palatul CEC
Palatul CEC
  • Tururi cu ghid
  • Acces doar pe bază de rezervare (locuri limitate)

Informații utile:

  • Luni:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Marți:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Miercuri:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Joi:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Vineri:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Sâmbătă:vizita in cadrul evenimente speciale
  • Duminică:vizita in cadrul evenimente speciale
0,00 lei de persoană

Apartamente Noi Bucuresti

Ansambluri rezidentiale langa Palatul CEC

Ai vizitat Palatul CEC și ai descoperit cât de vibrant și interesant poate fi Bucureștiul? Te invităm să vizitezi portalul nostru de imobiliare, eDezvoltator.ro pentru a descoperi peste 2000 de opțiuni de locuințe noi din București.

Întrebări frecvente despre Palatul CEC

Se poate vizita Palatul CEC?

Palatul CEC nu se poate vizita în mod obișnuit, acesta fiind accesibil publicului doar cu ocazia unor evenimente deosebite. Este însă disponibil un tur virtual pe care îl găsiți aici: https://www.cec.ro/palatul-cec

Unde se află Palatul CEC?

Palatul CEC se află pe Calea Victoriei nr. 13, înconjurat de clădiri istorice elegante.

Cum pot ajunge la Palatul CEC?

Puteți ajunge la Palatul CEC utilizând o varietate de mijloace de transport în comun de suprafață - autobuz 133, 137, 138, 178, 226, 381 sau troleibuz 86 sau de subteran - metrou M1, M2

Cât costă o vizită la Palatul CEC?

Palatul CEC nu este deschis pentru a fi vizitat de către public, însă CEC Bank pune la dispoziție un tur virtual pentru cei interesați să exploreze eleganta clădire.

Localizare Palatul CEC

Despre Palatul CEC

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Clădire istorică neclintită de peste 100 de ani

Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie sau Palatul CEC este o clădire istorică situată pe Calea Victoriei, nr 13 și este una dintre cele mai impresionante clădiri istorice, care poate fi admirată și astăzi, după mai bine de 100 de ani de la ridicarea ei. Planurile proiectului aparțin arhitectul Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale și conțin elemente specifice arhitecturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Execuția acestora a revenit arhitectului român Ion N. Socolescu (fondatorul și președintele societății arhitecților români și al primei școli de arhitectură din România, deschisă pe propria cheltuială, alături de arhitectul S. Sterian). Planurile clădirii au fost destinate, inițial, construirii Parlamentului României. Pe locul unde astăzi găsim Palatul CEC se afla biserica și hanul mănăstirii “Sfântul Ioan cel Mare”, care datau din secolul al XVI-lea, de pe vremea lui Mihai Viteazul; între anii 1702 și 1703 biserica a fost renovată de Constantin Brâncoveanu, pentru a fi, apoi, demolată în anul 1875, din cauza degradării avansate. Curând după aceea a fost ridicat primul sediu al Casei de Depuneri, care a fost, la rândul său, demolat, pentru a face loc actualului Palat CEC. Piatra de temelie a clădirii Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie a fost pusă în anul 1897, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta, proiectul fiind finalizat trei ani mai târziu. De atunci, înafara unor mici lucrări de renovare a interioarelor, clădirea s-a menținut într-o stare excelentă, supraviețuind celor două războaie mondiale (a scăpat de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial) și cutremurelor devastatoare din 1940 și 1977.

156 de ani de educație financiară a românilor

Instituția CEC-ului a fost introdusă în anul 1864 printr-o lege inițiată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza și a funcționat în diverse imobile, până la construcția unui sediu propriu. Înființarea Casei de Depuneri, Consemnațiuni a răspuns nevoii de organizare a finanțelor tânărului stat român, rezultat ca urmare a Unirii Principatelor Române - Țara Românească și Moldova, din anul 1859. La 28 iulie 1864 Consiliul de Miniștri aprobă proiectul de lege referitor la “instituirea unei casse de depozite și consignații”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Bălănescu, ministru de Finanțe interimar în guvernul Mihail Kogălniceanu. Misiunea acesteia se referea la fondurile financiare provenite dintr-o serie de situații (depuneri voluntare, fonduri provenite din bunuri sechestrate, succesiunile vacante etc), pentru care dobânda era stabilită la 5%, calculată din a 61-a zi de la data depunerii inițială. Casa de Economie a fost înființată ca o anexă a Casei de Depuneri și Consemnațiuni, pentru a atrage micile depuneri ale populației din mediul urban și rural, pentru care se plătea o dobândă între 3% și 4,5%. Regele Carol I a participat la deschiderea primului ghișeu al instituției în anul 1881 și a semnat primul libret de economii, devenind primul depunător și proprietar al unui libret de economii românesc, cu suma maximă admisă la acea vreme, 300 de lei. Tot el supraveghează îndeaproape construcția noului sediu al Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, inspirat de Petit Palais (muzeu de artă construit între anii1898 -1900 pentru Expoziția Universală din Paris).

Stil arhitectural caracterizat prin claritate și monumentalitate

Palatul CEC este construit în stil eclectic (caracterizat prin aceea că îmbină într-o singură lucrare elemente din diverse stiluri), care aduce în atenție mai multe elemente specifice arhitecturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și impunând prin eleganță și proporții. De asemenea, se pot observa și influențe renascentiste în formele geometrice clare utilizate pentru decorul interiorului (înfrumusețate cu mozaic din piatră naturală), în forma de cerc a cupolei centrale, pentru multă vreme aceasta fiind cea mai mare din țară, dar și în stilul scărilor masive din marmură albă și a candelabrelor impresionante. Palatul este construit, în mare parte, din materiale autohtone - marmură de Dobrogea și piatră masivă. Intrarea monumentală este compusă dintr-un fronton semicircular, sprijinit de-o parte și de alta de câte două coloane de stil compozit, fiecare terminându-se cu un grup statuar. Acesta este alcătuit din două zeități ale mitologiei grecești - zeul Comerțului (Mercur) și zeița fertilității și bogăției (Demeter) - care încadrează un ceas. Cele două statui sunt executate din piatră, lucrarea fiind atribuită sculptorului Athanasie Constantinescu. Acoperișul clădirii este construit din metal și sticlă, sub forma unei cupole centrale, care acoperă holul principal, acolo unde funcționau ghișeele instituției. Cele patru volume de colț sunt, de asemenea, acoperite de cupole în stil renascentist, înfrumusețate cu frontoane și steme din piatră. Interiorul clădirii este decorat cu picturi realizate de artistul plastic Mihail Simonidi, între anii 1900 și 1913. Holul mare este decorat cu o pictură murală, înfățișând opera alegorică faimoasă, intitulată “Zeița Fortuna distribuind bunuri după Independență”; de asemenea, o altă lucrare cunoscută a aceluiași autor este “Munca” și este așezată pe peretele central al aulei (sală de conferințe). Tot el este cel care a executat pictura de pe plafonul sălii de festivități de la etaj, sală pe ai cărei pereți laterali au existat portretele pictate ale Majestăților Sale, regele Carol I și regina Elisabeta (pictate de Mihail Simonidi) și regele Ferdinand I și regina Maria (realizate de pictorul Costin Petrescu). Deși aceste portrete au fost acoperite cu vopsea în timpul conducerii comuniste (1948), ele au fost refăcute printr-un efort susținut de documentare de către pictorul contemporan Valentin Tănase. Sala de Consiliu este cea mai impresionantă și își păstrează încă menirea și în prezent. Aceasta are o înălțime de opt metri și este tapetată cu lambriuri sculptate din lemn de mahon și cireș și panouri de mătase de culoare verde, înfrumusețate cu motive vegetale.

Muzeul Palatului CEC

Pe data de 12 iunie 2003 s-a deschis în mod oficial Expoziția Permanentă cu obiecte de Patrimoniu CEC – Muzeul CEC, în Holul Mare. Aceasta găzduiește obiecte inedite cu o bogată încărcătură istorică deosebită în ceea ce privește evoluția economică a Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie: documente originale ale tranzacțiilor financiar - bancare în perioada de debut a băncii, documente financiare și civile aflate în colecția de Tezaur a CEC, produse bancare începând din anii 1880, pușculițe, seifuri din perioada interbelică, dar și materiale de promovare a imaginii băncii de-a lungul timpului - timbre, insigne, medalii comemorative și ilustrate. La deschiderea muzeului a avut loc și o expoziție de fotografii și cărți poștale, intitulată „București între 1850-1914”, care conținea un număr 30 de fotografii originale și 100 de cărți poștale aparținând Bibliotecii Academiei Române (Cabinetul de Stampe).

Vizitare și acces

Palatul CEC nu este deschis pentru vizitare, acest lucru fiind posibil doar cu ocazia unor evenimente deosebite (spre exemplu, un tur gratuit al Palatului CEC a fost oferit de către Fundația Calea Victoriei anul trecut, la împlinirea a 155 de ani de la înființarea Casei de Depuneri, Consemnațiuni, din anul 1864). Singura modalitate de vizitare a acestui obiectiv este un tur online, disponibil prin descărcarea aplicației pusă la dispoziția publicului gratuit de către CEC BANK. Clădirea istorică poate fi admirată de afară și este situată pe Calea Victoriei, nr 13, față în față cu Palatul Poștelor (clădire monumentală, construită în aceeași perioadă, care adăpostește în prezent Muzeul Național de Istorie a României). Pe Calea Victoriei, artera care oferă vizitatorilor un amalgam de clădiri istorice impresionante, păstrând aerul Micului Paris din perioada interbelică, puteți ajunge apelând la numeroasele mijloace de transport în comun de suprafață - autobuz 133, 137, 138, 178, 226, 381 sau troleibuz 86 sau de subteran - metrou M1, M2, cea mai apropiată stație fiind Piața Victoriei. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Obiective turistice recomandate

chat Comentarii (0)
Nu sunt opinii ale clientilor in acest moment.